Evaluare prin TIC
Tehnologiile moderne oferă câteva
oportunităţi pentru evaluarea performanţei în învăţare. Există nenumărate
proiecte la nivel european care vizează utilizarea noilor tehnologii în
învăţământul superior, iar câteva dintre acestea vizează şi îmbunătăţirea sau
eficientizarea practicilor de evaluare a studenţilor. Întotdeauna trebuie pus
în balanţă ceea ce este posibil şi este facilitat prin tehnologie, pe de o
parte, şi ceea ce este făcut mai dificil sau inhibat de către mediul nou folosit,
pe de altă parte. Punctul de plecare îl constituie metodele tradiţionale de
evaluare de performanţe, care sunt preluate şi validate (de cele mai multe ori,
de practică) în mediul tehnologic.
Avantajele utilizării calculatorului şi Internet-ului în evaluare
au fost enunţate de diferiţi cercetători şi practicieni (Bennett, 2003; Raikes
& Harding, 2003; Greenwood, Cole, McBride, Morrison, Cowan, & Lee,
2000) şi includ costuri administrative scăzute, adaptare crescută la
caracteristicile individuale ale studenţilor şi mai puţină muncă din partea
profesorilor. Problemele care se pun constau în aspectele privind eficienţa
evaluărilor cu ajutorul computerului, precum şi cele privind relaţia dintre
modalitatea de evaluare şi comportamentul studenţilor evaluaţi.
Cel mai proeminent subiect abordat se referă la efectele
mediului de comunicare asupra modului în care studenţii gândesc şi înţeleg
sarcinile din test. Astfel, se pun în balanţă ceea ce este posibil şi este
facilitat prin tehnologie, pe de o parte, şi ceea ce este făcut mai dificil sau
„inhibat” de către mediul nou folosit, pe de altă parte. Punctul de plecare îl
constituie metodele tradiţionale de evaluare de performanţe, care sunt preluate
şi validate (de cele mai multe ori, de practică) în mediul tehnologic.
În ce priveşte aspectele comparabile ale evaluării cu
ajutorul noilor tehnologii versus evaluarea tradiţională, etapele care sunt mai
avantajate de utilizarea noilor tehnologii sunt administrarea testelor şi
analiza rezultatelor obţinute (Harvey, 1999, p.17).
Unii cercetători se întreabă dacă studenţii sunt pregătiţi
îndeajuns pentru a putea face faţă cu succes unei evaluări online sau pe
calculator (Hanrahan şi Isaacs, 2001, McDowell şi Sambell, 1999). Alţii pun sub
semnul întrebării echilibrul dintre inovaţiile în evaluarea studenţilor şi
pregătirea cadrelor didactice pentru a implementa în practică aceste inovaţii
(Segers şi Dochy, 2001, Savin-Baden, 2004).
Forme de evaluare cu ajutorul TIC
Evaluarea cu ajutorul TIC poate îmbrăca diverse forme şi se
poate face în diverse moduri. Enumerăm în cele ce urmează principalele puncte
de incidenţă între evaluarea studenţilor şi utilizarea noile tehnologii:
· studenţii sunt evaluaţi printr-un test scris, pe care îl
rezolvă/ completează pe calculator;
· testul poate fi salvat local, pe calculatorul pe care
lucrează studentul (la facultate sau acasă); reveniri succesive, pe măsură ce
studentul progresează în materialul de studiu, pot fi posibile
· testul poate fi dat pe Internet/ Intranet; opţiunile
studentului sunt înscrise automat într-o bază de date şi se poate calcula pe
loc un scor;
· variantă mixtă, în care un test din cadrul unui program de
instruire trimite opţiunile prin Internet, la un server care preia datele şi le
stochează; rezultatele pot fi consultate oricând de către profesor sau
studentul respectiv;
· studenţilor li se cere să elaboreze o lucrare sau să
dezvolte un proiect pe care îl vor prezenta utilizând un calculator şi un
videoproiector/ Whiteboard (alternativ, lucrarea sau proiectul pot fi trimise
prin email cadrului didactic şi colegilor);
· doar o etapă din evaluare – analiza rezultatelor – se face
cu ajutorul calculatorului: evaluatorul înscrie datele obţinute din evaluări în
baze de date, pentru stocare, prelucrări statistice, comparaţii, ameliorarea
predării, intervenţii precise pentru ameliorarea performanţelor.
Există nenumărate proiecte la nivel
european care vizează utilizarea noilor tehnologii în învăţământul superior.
Universităţi, companii şi centre de cercetare din Uniunea Europeană colaborează
pentru creşterea calităţii procesului didactic, pentru o competitivitate
sporită la nivel internaţional, pentru dezvoltarea competenţelor personalului
didactic, pentru îmbunătăţirea mecanismelor administrative şi legislative în
vederea încurajării dezvoltării domeniului elearning etc.
Experienţe specifice din unele ţări
europene
Experienţele de evaluare cu utilizarea TIC din diverse ţări
arată preocuparea pentru inovaţie în domeniul testării şi măsurării de
performanţe, dar mai ales măsura în care gradul de penetrare a noilor
tehnologii se corelează cu eforturi complementare în ce priveşte asimilarea
acestor inovaţii la nivel teoretic şi al unor practici pedagogice de calitate.
Majoritatea universităţilor din
Uniunea Europeană au implementat cel puţin un sistem de elearning (open-source de
tip Moodle şi personalizată, achiziţionată – precum Ariadne -, sau o platformă
dezvoltată in-house), în cadrul căruia există posibilitatea
evaluării online a studenţilor.
Este de remarcat că în ţări precum
Marea Britanie şi Danemarca există ghiduri pentru evaluare (sau coduri
de practică în evaluare) destinate utilizării la nivel naţional, care includ un
capitol despre evaluarea studenţilor cu ajutorul noilor tehnologii, mergând
chiar până la specificaţii privind modul de construire a itemilor din teste şi
privind aspectul testului.
Spania
Spania constituie un model european pentru universităţile
care încearcă să facă trecerea către activităţi didactice cu utilizarea TIC.
Universitatea Deschisă din Catalunia (UOC) are o tradiţie îndelungată în
învăţământ la distanţă şi o reputaţie în domeniul elearning câştigată prin
participarea în proiecte europene de cercetare în domeniu. Câteva programe de
studii ale UOC se desfăşoară în întregime online, printre care se numără şi
două programe de studii masterale, deschise pentru participare tuturor
studenţilor din lume. În cadrul acestor programe, evaluarea studenţilor se face
exclusiv online, fiind o evaluare continuă bazată pe elaborarea de proiecte şi
eseuri în echipe de studiu sau individual.
Marea Britanie
În Marea Britanie, guvernul a lansat în 2005 un document de
politică cu numele „Towards an e-learning strategy”, cu propuneri structurale
şi pedagogice care să constituie un model pentru învăţământul superior. În ce
priveşte evaluarea studenţilor cu ajutorul TIC, potenţialul noilor tehnologii
este subliniat, însă recomandările converg către depăşirea simplei utilizări a
testelor cu răspunsuri multiple, către strategii de evaluare mai complexe şi
mai utile pentru parcursul de învăţare al studenţilor. În orice caz, în loc de
o pledoarie pentru materiale/ teste standardizate, textul documentului de
politică educaţională propune utilizarea de către profesori a acelor
instrumente care le permit să creeze ei înşişi materialele în format digital de
care au nevoie pentru evaluarea competenţelor studenţilor, asigurând astfel
relevanţa rezultatelor evaluării pentru disciplina respectivă şi pentru
contextul socio-cultural.
Slovenia
Universitatea din Liubliana (Slovenia), în cadrul platformei
de elearning dezvoltată pentru a livra cursurile la distanţă, pune la
dispoziţia studenţilor înscrişi o serie de teste de autoevaluare (instrumentul
Q-mark, constând într-o bază de date cu itemi de evaluare standardizaţi).
Bulgaria
Universitatea Veliko Turnovo, Universitatea Tehnică din
Sofia, Universitatea “Angel Kanchev” din Russe, Academia de Medicină din Sofia,
precum şi Universitatea Virtuală din Bulgaria utilizează platforme de elearning
pentru livrarea conţinuturilor la distanţă (în cadrul unui demers mixt: cursuri
faţă-în-faţă combinate cu sesiuni online – blended learning) şi pentru testare
în vederea evaluării studenţilor. Testele disponibile (cu itemi de tip alegere
multiplă) furnizează feedback imediat. Notele finale constau într-o medie a
rezultatelor la testele online cu rezultatele la examene susţinute în manieră
tradiţională. Rapoarte naţionale (EENOVATE, 2006) recunosc potenţialul noilor
tehnologii pentru (auto)evaluare şi recomandă utilizarea intensivă a acestora
în universităţile din Bulgaria, susţinută de o fundamentare pedagogică
adecvată.
Lituania
Tehnologiile informaţiei şi comunicării constituie o parte
importantă a conţinutului formării iniţiale a cadrelor didactice şi include
elemente de evaluare.
În ce priveşte evaluarea studenţilor, acestora li se cere
frecvent să alcătuiască un proiect pe care să îl prezinte utilizând TIC.
Suedia
Cu argumentul dezvoltării şi încurajării practicilor
eficiente şi calităţii în învăţământul superior, instituţiile universitare din
Suedia au integrat în ultima decadă noile tehnologii pentru predare, învăţare
şi evaluare. În ce priveşte evaluarea competenţelor studenţilor, accentul a
fost pus pe evaluarea de tip formativ, pe evaluare divergentă şi pe utilizarea
feedback-ului obţinut prin evaluare, în conjuncţie cu o reconceptualizare a
evaluării în perspectivă constructivistă. O serie de proiecte au marcat
evoluţia utilizării noilor tehnologii în evaluare:
DISTUM (Swidish Distance Education
Authority) a derulat un proiect finanţat de Comisia Europeană – “Internet
based assessment in distance education” – care a vizat introducerea
evaluării bazate pe TIC a studenţilor, identificarea avantajelor şi
dezavantajelor, precum şi stabilirea impactului evaluărilor frecvente asupra
atitudinii studenţilor faţă de studiu. Rezultatele proiectului pot fi
concentrate în următoarele concluzii:
1.
Studenţii
sunt mai motivaţi atunci când desfăşoară activităţi de studiu utilizând noile
tehnologii.
2.
Tehnologiile
online de evaluare a studenţilor folosite în proiect au potenţial de feedback
mult mai mare decât a putut fi utilizat de
echipa de proiect.
3.
Cadrelor didactice (probabil precum
şi dezvoltatorilor de software) li se pare dificilă distincţia dintre testare
şi evaluare.
4.
Testarea şi evaluarea sunt practici
culturale.
5.
Practicile de evaluare ridică semne
de întrebare în privinţa a ce contează ca „ştiinţă/ a şti” sau „cunoaştere/
cunoştinţe” într-o anumită cultură (knowledge or knowing).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu