Proiectul de lectie tradiţional vs modern

Cel mai utilizat mod de organizare a instruirii este lectia. Tipurile si variantele ei structural-functionale sunt determinate de obiective, continuturi (cognitive, afectiv-volitionale, psihomotrice, trasaturi de personalitate si caracter) etc.

Criterii	Orientare traditionala	Orientare moderna
Rolul elevului	Urmareste prelegerea, expunerea, explicatia profesorului. Incearca sa retina si sa reproduca ideile auzite. Accepta in mod pasiv ideile transmise. Lucreaza izolat.	Exprima puncte de vedere proprii. Reali-zeaza un schimb de idei cu ceilalti. Argumenteaza si pune intrebari cu scopul de a intelege, de a realiza sensul unor idei. Coopereaza in rezol-varea problemelor si a sarcinilor de lucru.
Rolul profesorului	Expune, tine prelegeri. Impune puncte de vedere. Se considera si se manifesta in permanenta ca un parinte.	Faciliteaza si mode-reaza invatarea. Ajuta elevii sa inteleaga si sa explice punctele de vedere proprii. Este partener in invatare
Invatarea	Invatarea are loc predo-minant prin memorare si reproducere de cunostinte, prin apel la exemplele clasice, validate. Invatarea conduce la competitie intre elevi, cu scopul de ierarhizare.	Invatarea are loc predominant prin formare de competente si deprinderi practice. Invatarea se realizeaza prin cooperare
Evaluarea	Vizeaza masurarea si aprecierea cunostintelor elevului (ce stie elevul). Pune accent pe aspectul cantitativ (cat de multainformatie detine elevul). Vizeaza clasificarea statica a elevilor.	Vizeaza masurarea si aprecierea competen-telor (ce poate sa faca elevul cu ceea ce stie). Pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini). Vizeaza progresul in invatare pentru fiecare elev.
Manualul	Opereaza o selectie rigida a continuturilor din care rezulta un ansamblu fix de infor-matii, vizand o tratare ampla, de tip academic. Informatiile sunt prezen-tate ca interpretare standardizata, inchisa, universal valabila si autosuficienta. Infor-matiile constituie un scop in sine. Ofera un mod de invatare care presupune memorarea si reproducerea. Repre-zinta un mecanism de formare a unei cunoasteri de tip ideologic.	Opereaza o selectie permisiva a continu-turilor, din care rezulta un ansamblu variabil de informatii, in care profesorul si elevul au spatiu de creatie. Informatiile suntprezentate astfel, incatstimuleaza interpretarialternative si deschise.Informatiile constituie un mijloc pentru formarea unor compe-tente, valori si atitu-dini. Ofera un mod de invatare care presupune intelegerea si expli-carea. Reprezinta un mecanism de stimu-lare a gandirii critice.

Demersuri de optimizare a modelului lectiei traditionale

In ceea ce priveste lectia, din perspectiva pedagogiei postmoderne aceasta ar avea urmatorul format:

·    implicarea elevilor, trezindu-le interesul pentru subiectul (care se subsumeaza unui concept mai larg) aflat in discutie; in acest scop, se poate utiliza o demonstratie, un film scurt, se pot prezenta anumite date etc.;

·    prin intrebari cu raspuns deschis, profesorul poate sesiza care sunt ideile pre­concepute ale elevilor in raport cu subiectul dat; apoi, profesorul ar tre­bui sa prezinte date si informatii care vin in contradictie cu ideile pre­concepute ale elevilor, lasandu-i in acelasi timp pe acestia sa caute singuri solutii;

·    elevii pot fi organizati in grupuri de lucru, care sa incerce sa formuleze ipoteze si experimente apte sa re­concilieze ideile lor anterioare cu noile date si informatii; in timp ce elevii lucreaza pe grupuri, rolul profesorului este de a oferi consultanta si informatii acestora;

·    grupurile se reunesc, fiecare prezentand problemele cu care s-a confruntat in conturarea posibilelor solutii de rezolvare. Evaluarea se poate realiza in mod traditional (teste hirtie-creion, de exemplu), dar se pot utiliza si alte variante; profesoral poate evalua grupul prin inter-mediul unui reprezentant al acestuia sau poate interoga fiecare membru al grupului pentru a evalua ceea ce au invatat acestia in timpul muncii in comun.

Referindu-se la scenariul unei lectii de tip constructivist, Yager este mai analitic, chiar daca avertizeaza ca nu ofera decat una dintre multele posibilitati pentru asemenea concretizari:

1. inceputul lectiei: a utiliza mediul pentru a descoperi intrebari; a pune intrebari; a lua in considerare posibile raspunsuri; a pune in evidenta fenomenele neobisnuite; a identifica situatiile in care perceptiile elevilor variaza;

2. desfasurarea lectiei: a implica elevii in situatii reale; a organiza dezbateri care sa elaboreze alternative; a cauta informatii; a experimenta cu ajutorul materialelor disponibile; a observa fenomenele specifice; a schita un model, tipar etc.; a strange si a organiza date si informatii; a utiliza strategii de rezolvare a problemelor; a selecta resurse adecvate; a discuta cu intreaga clasa solutiile unor elevi; a incuraja elevii sa conceapa si sa organizeze experimente; a incuraja elevii sa opteze si sa evalueze optiunile respective; a incuraja elevii sa identifice posibilele riscuri si consecinte; a defini parametrii unei investigatii;

3. elaborarea unor explicatii si solutii: a comunica idei si informatii; a construi si a explica un model; a elabora o alta explicatie; a critica si revizui solutiile propuse; a utiliza evaluarea colegilor; a integra solutia descoperita in cadrul cunoasterii si experientelor anterioare;

4. a initia activitati: a lua decizii; a aplica informatii si a face apel la deprinderile adecvate; a transfera dintr-un domeniu in altul idei si informatii; a impartasi idei si informatii; a pune intrebari noi; a dezvolta produse si a promova idei; a utiliza idei si modele pentru a submina ideile si conceptiile acceptate deja.